Campania din Normandia

          
    Invazie a Aliatilor în nordul Frantei in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Pentru invazia Aliatilor - cunoscuta ca Operatiunea Overlord, condusa de generalul american Dwight D. Eisenhower în calitate de comandant suprem - au fost desemnate cinci plaje cu numele de cod Utah, Omaha, Gold, Juno si Sword. Dupa câteva luni de pregatire, a început, la 6 iunie 1944, cea mai mare debarcare amfibie din istorie - „Ziua Z - când 2 727 de nave s-au apropiat de coasta Nor-mandiei si de pe ele au debarcat 156 mii de militari. Germanii au fost luati prin surprindere, întrucât se asteptasera ca invazia sa aiba loc la Pas de Calais. Patru plaje au fost luate cu usurinta, însa pe Omaha, Aliatii au întâmpinat o apriga rezistenta. In acelasi timp, trupele aeropurtate Aliate au aterizat în Franta cu planoare sau au fost parasutate. Fortele aeriene Aliate au distrus majoritatea podurilor de pe Sena si de pe Loara, împiedicându-i pe germani sa aduca întariri unitatilor lor înaintate. La 9 iunie, capetele de pod erau asigurate. Doua porturi artificiale uriase, construite din fier si otel si purtând numele de cod „Mulberries" (Dude), au fost remorcate peste Canalul Mânecii. Unul a fost scufundat de o furtuna, dar celalalt, Arromanches, a servit în timpul campaniei drept port principal. Intre timp 20 de conducte de petrol ce traversau Canalul Mânecii au alimentat miile de vehicule debarcate. Sub comanda generalului Omar bradley, fortele americane au izolat Peninsula Cotentin si la 26 iunie au acceptat la Cherbourg capitularea fortelor germane. Dupa lupte grele în urma carora orasul a ramas în ruine, trupele britanice au eliberat Caen la 9 iulie, înaintând apoi catre Falaise. Trupele americane au capturat centrul vital de comunicatii de la Saint-Ld. Germanii au lansat un contraatac, dar au fost prinsi între trupele americane si cele britanice în „Culoarul Falaise" si au pierdut 60 000 de oameni în lupte grele. înaintarea americana a traversat Franta catre Paris, în timp ce britanicii s-au desfasurat de-a lungul coastei nordice. Parisul a fost eliberat la 25 august, iar orasul Bruxelles la 3 septembrie. Peste 2 mii. de oa- J meni, 4 mii. de tone de provizii si 450 mii de vehicule fusesera debarcate cu pretul a 224 mii de morti si raniti din rândul Aliatilor si cu o jumatate de milion de pierderi de vieti | omenesti de partea germana.